BusinessMagazin

Blog

  • Un alt tip de poveste de Crăciun. Cum a ajuns o sticlă de şampanie Moët să fie mai ieftină decât un cozonac

    Era frig când eram mici. Frigul acela tăios, care ne făcea obrajii roşii şi mâinile şi picioarele îngheţate. Oraşele erau mai mici, luminile erau mai puţine, iar ferestrele se abureau nu de la instalaţii spectaculoase de Crăciun, ci de la aburul care ieşea din bucătărie. „S-a copt cozonacul!”, spunea cineva în casă şi momentul acela însemna începutul sărbătorii. 

    În bucătăriile noastre, deseori cu sobe de teracotă, mirosea a lemne, portocale, lămâie rasă, iar dimensiunea cozonacului era direct proporţională cu eforturile mamei sau bunicii, un efort pe care astăzi îl înţelegem altfel. Cozonacul nu era lux, nu era „artizanal premium”, dar era ceva ce aveau cele mai multe case şi părea că aşa va rămâne mereu.

    Fast forward în 2025.

    Suntem în Bucureşti. Capitala e mai luminată decât orice ne-am fi imaginat atunci, decoraţiunile din HoReCa concurează cu cele din alte capitale europene, iar Târgul de Crăciun de la Craiova ba chiar le-a întrecut în voturi pe cele „clasice”. Avem aplicaţii pentru orice, reduceri trimise prin notificări, livrări la uşă în 20 de minute şi un paradox financiar care pare scos dintr-o glumă. 

    O sticlă de Moët & Chandon Brut Imperial, simbolul luxului „din filme”, poate costa în Capitală aproximativ 200–250 de lei, uneori chiar sub 200 de lei, în funcţie de retailer şi promoţii. În acelaşi Bucureşti, un cozonac artizanal poate ajunge la 340 de lei, iar majoritatea preţurilor pentru variantele premium se învârt între 105 şi 250 de lei. Cu alte cuvinte: luxul franţuzesc poate fi, uneori, mai ieftin decât desertul copilăriei noastre.

    Aceasta pare să fie o imagine reprezentativă pentru economia pe care o trăim, cel puţin pentru cei care am ales Bucureştiul pentru sărbătorile acestea şi, în general, pentru viaţa pe care am ales să ne-o construim. Nu luxul s-a ieftinit, ci tradiţionalul s-a transformat în lux. Cozonacul de azi nu mai este cel frământat în bucătărie, pentru familie. Este produs într-un atelier gourmet, destinat unei pieţe sofisticate, cu gusturi educate. Costurile cresc, ingredientele sunt premium, munca e manuală, chiria e bucureşteană, iar preţul reflectă asta.

    Şampania, în schimb, rămâne lux ca imagine, dar aparţine unei industrii globale uriaşe. Are economie de scară, logistică eficientă, marketing stabil şi capacitatea de a fi accesibilă la raft atunci când trebuie. Rezultatul? Moët devine un lux democratizat.

    În Franţa, nimeni nu se miră dacă de Crăciun găseşti şampanie şi „huîtres” pe masă.  O masă festivă în multe familii înseamnă şampanie, peşte, foie gras, brânzeturi sofisticate. Este luxul lor, dar este un lux normalizat, transmis din generaţie în generaţie.
    Noi venim dintr-o copilărie în care luxul era rar şi adesea imposibil, iar cozonacul era centrul sărbătorii. 

    Acum, în 2025, ne întâlnim la mijloc: francezii îşi păstrează luxul devenit tradiţie, noi descoperim că tradiţia noastră a devenit lux.

    Economia are chiar şi un nume pentru asta se pare: biflaţie —adică situaţia în care bunurile de bază se scumpesc accelerat, iar cele de lux îşi păstrează preţurile sau devin relativ mai accesibile. O inflaţie în două viteze. Sau, mai simplu spus, un Crăciun în două lumi.

    Şi este, în acelaşi timp, şi un termen despre noi. Despre Bucureştiul în care există oameni care îşi permit şi stau la coadă în Ajun într-un magazin care vinde branduri premium şi mid-premium sau golesc rafturile unui retailer care îşi închide magazinele din ţara noastră. 

    Dincolo de nostalgie, poate că asta spune ceva foarte clar despre România anului 2025 şi anume faptul că Bucureştiul (- adică una dintre cele două lumi ale României, că nu e aşa peste tot) – nu reprezintă o ţară fără bani; este o ţară în care tradiţionalul a devenit noul lux. Şi există, totuşi, clienţi pentru el. 

    Indiferent dacă pe masă este şampanie sau cozonac, important este că încă avem pentru cine aşeza masa. Restul sunt detalii economice.

    Crăciun fericit şi liniştit tuturor — în oricare dintre cele două lumi ale României vă aflaţi.

     

  • Reacţie dură la Bruxelles după ce Trump i-a interzis accesul în SUA lui Thierry Breton, fost comisar european. Ursula von der Leyen: „Libertatea de exprimare este baza democraţiei noastre”

    Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că libertatea de exprimare este fundamentul democraţiei europene, în urma deciziei Statelor Unite de a sancţiona cinci cetăţeni europeni acuzaţi că ar fi „restricţionat” reţelele sociale, notează EFE.

    „Libertatea de exprimare este baza democraţiei noastre europene puternice şi vibrante. Suntem mândri de acest lucru. O vom proteja. Comisia Europeană este gardianul valorilor noastre”, a transmis lidera europeană într-o postare pe contul său de pe reţeaua socială X.

    Administraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, a interzis accesul pe teritoriul american pentru cinci cetăţeni europeni, pe care îi acuză că au „constrâns” platformele de socializare să cenzureze voci americane, a anunţat marţi secretarul de stat Marco Rubio.

    Printre persoanele sancţionate se numără fostul comisar european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton (2019–2024), un promotor al reglementărilor menite să limiteze dezinformarea pe platforme precum X, Meta şi TikTok.

    De asemenea, este vizat activistul britanic Imran Ahmed, director executiv al organizaţiei Center for Countering Digital Hate (CCDH), dedicată combaterii urii şi dezinformării pe internet, precum şi directoarele organizaţiei germane Hate Aid, Anna-Lena von Hodenberg şi Josephine Ballon, potrivit declaraţiilor făcute chiar de acestea.

     

  • Directorul general al TAROM şi-a dat demisia

    Costin Iordache, directorul general al companiei TAROM, şi-a dat demisia vinerea trecută, a anunţat pe 24 decembrie compania.

    La data de 19 decembrie 2025, Costin Iordache, directorul general al companie TAROM, şi-a depus mandatul, din motive personale, după ce, alături de echipa sa executivă, a reuşit să deruleze cea mai mare parte din acţiunile prevăzute în Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană, au transmis oficialii operatorului aviatic naţional

    „Costin Iordache a contribuit la managementul TAROM cu o experienţă de peste 18 ani în companii de renume naţional şi internaţional. Conducând o echipă de profesionişti proveniţi din mediul privat a reuşit să obţină aprobarea ajutorului de stat, reducerea datoriilor şi intrarea companiei pe profit”, arată comunicatul transmis.

    După comunicarea deciziei sale, Costin Iordache va rămâne în funcţie până la data de 15 ianuarie 2026, moment până la care Consiliul de Administraie al TAROM va identifica şi numi un director general interimar. Astfel toate deciziile luate la cel mai înalt nivel de management sunt continuu asigurate de de către directorii generali ai companiei, care reprezintă politica asumată a companiei, a CA al TAROM şi a statului roman reprezentat de MT, în calitate de acţionar.

    Potrivit companiei, în paralel CA al TAROM va începe procedura de selectare a unui nou director general, prin intermediul Comitetului de Nominalizare şi Remunerare, cu sprijinul unui consultant externe.

    „Obiectivul principal al echipei de management continua să fie finalizarea şi implementarea planului de restructurare, pentru revitalizarea companiei şi transformarea ei într-o organizaţie profitabilă şi modernă”, au conchis oficialii.

    Costin Iordache este absolvent al Academiei de Studii Economice şi al programului Leadership Excellence, din cadrul Univerităţii Berlin. Domnul Iordache are o experienţă de peste 18 de ani în companii de renume naţional şi internaţional, precum ABN AMRO BANK, Romtelecom sau Telekom Group.

    El a fost numit de Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene a României (TAROM) în funcţia de director general la începutul lui ianuarie 2024, după ce fostul titular, Bogdan Popescu, numit în octombrie 2023, a demisionat în decembrie 2023. Costin Iordache a ajuns din mediul privat la TAROM în octombrie 2022, în funcţia de de director financiar, ulterior director general între ianuarie şi octombrie 2023, când a fost numit director economic.

    Costin Iordache a fost director general interimar al TAROM începând din 9 ianuarie 2024, în urma deciziei Consiliului de Administraţie al companiei din şedinşa de vineri, 5 ianurie. El ocupa funcţia de director economic al TAROM din 16 octombrie, când Consiliul de Administraţie al Companiei TAROM l-a numit pe Bogdan Popescu în funcţia de director general, iar pe Narcis Obeadă, în funcţia de director comercial. Bogdan Popescu şi-a dat demisia din funcţia de directorul general în luna decembrie.

  • Şah pentru Rusia: Zelenski prezintă un plan de pace în 20 de puncte negociat cu americanii. SUA este dispusă să ofere garanţii de securitate consistente Ucrainei şi să sprijine relansarea economică

    După săptămâni de negocieri, Ucraina şi Statele Unite au pregătit un proiect al planului de pace revizuit pentru a pune capăt războiului de amploare declanşat de Rusia, notează Kyiv Independent.

    Planul iniţial, format din 28 de puncte, care împingea practic Ucraina spre capitulare, a fost refăcut într-un cadru de 20 de puncte, pe care preşedintele Volodîmîr Zelenski l-a prezentat jurnaliştilor pe 23 decembrie, pentru prima dată.

    În plus, a fost elaborat un proiect de garanţii de securitate trilaterale între Ucraina, SUA şi Europa, precum şi un acord bilateral de garanţii de securitate între Ucraina şi SUA. Un alt document dintre Kiev şi Washington vizează cooperarea economică şi a fost descris drept „foaia de parcurs pentru prosperitatea Ucrainei”.

    Se aşteaptă ca SUA să transmită proiectul în 20 de puncte Moscovei pe 24 decembrie. Dacă va fi aprobat, documentul final trebuie semnat de liderii Ucrainei, SUA, Europei şi Rusiei. Nu a fost încă stabilit cine va semna acordul din partea Europei.

    Până în prezent, Ucraina şi SUA nu au ajuns la un acord asupra a două chestiuni majore din planul revizuit, punctele 12 şi 14, privind controlul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, şi controlul regiunii Donbas, devastată de război încă din 2014. De asemenea, acordul nu menţionează aspiraţiile Ucrainei de aderare la NATO.

    Proiectul planului de pace în 20 de puncte:

    1. Semnatarii confirmă că Ucraina este un stat suveran.

    2. Documentul constituie un acord complet şi incontestabil de neagresiune între Rusia şi Ucraina. Va fi instituit un mecanism de monitorizare a liniei de contact, utilizând supraveghere aeriană fără pilot bazată pe satelit, pentru detectarea timpurie a încălcărilor.

    3. Ucraina va primi garanţii de securitate.

    4. Dimensiunea Forţelor Armate ale Ucrainei va rămâne la 800.000 de militari în timp de pace.

    5. SUA, NATO şi statele europene semnatare vor oferi Ucrainei garanţii de tip „Articolul 5”, după cum urmează:

    A) Dacă Rusia invadează Ucraina, va fi lansat un răspuns militar coordonat şi vor fi reintroduse toate sancţiunile globale împotriva Rusiei.

    B) Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul asupra teritoriului rus fără provocare, garanţiile de securitate vor fi considerate nule. Dacă Rusia deschide focul asupra Ucrainei, garanţiile de securitate intră în vigoare.

    C) SUA vor primi compensaţii pentru furnizarea garanţiilor de securitate. (Această prevedere a fost eliminată)

    D) Acordurile bilaterale de securitate semnate anterior între Ucraina şi aproximativ 30 de state rămân în vigoare.

    6. Rusia îşi va oficializa poziţia de neagresiune faţă de Europa şi Ucraina în toate legile şi documentele necesare, ratificate de Duma de Stat.

    7. Ucraina va deveni membră a UE la un termen clar stabilit şi va primi acces preferenţial pe termen scurt la piaţa europeană.

    8. Ucraina va beneficia de un pachet global de dezvoltare, detaliat într-un acord separat, care va acoperi mai multe domenii economice:

    A) Crearea unui fond de dezvoltare pentru investiţii în industrii cu creştere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date şi inteligenţă artificială.

    B) SUA şi companiile americane vor colabora cu Ucraina pentru investiţii comune în refacerea, modernizarea şi operarea infrastructurii de gaze, inclusiv conducte şi depozite.

    C) Eforturi comune pentru reconstrucţia zonelor devastate de război, cu accent pe oraşe şi cartiere rezidenţiale.

    D) Prioritizarea dezvoltării infrastructurii.

    E) Extinderea extracţiei de minerale şi resurse naturale.

    F) Banca Mondială va oferi un pachet special de finanţare pentru accelerarea acestor eforturi.

    G) Va fi creat un grup de lucru la nivel înalt, inclusiv numirea unui expert financiar global ca administrator al prosperităţii, pentru a supraveghea implementarea planului strategic de reconstrucţie şi dezvoltare.

    9. Vor fi create mai multe fonduri pentru refacerea economiei ucrainene, reconstrucţia zonelor afectate şi problemele umanitare, cu scopul de a mobiliza 800 de miliarde de dolari, costul estimat al pagubelor provocate de războiul Rusiei.

    10. Ucraina va accelera negocierile pentru un acord de liber schimb cu SUA.

    11. Ucraina îşi reafirmă angajamentul de a rămâne un stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare Nucleară.

    12. Controlul asupra centralei nucleare Zaporojie şi refacerea hidrocentralei Kahovka.

    Washingtonul propune ca centrala nucleară Zaporojie să fie operată în comun de Ucraina, Rusia şi SUA, fiecare cu o cotă de 33%, iar SUA să fie principalul supraveghetor.

    Ucraina se opune controlului rusesc asupra centralei. Kievul propune ca aceasta să fie administrată de o companie mixtă SUA–Ucraina, în care 50% din energia produsă să fie livrată teritoriilor aflate sub control ucrainean, iar SUA să decidă distribuţia celorlalţi 50%.

    13. Ucraina şi Rusia vor introduce cursuri şcolare care promovează înţelegerea şi toleranţa culturală şi combat rasismul şi prejudecăţile. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranţa religioasă şi protecţia limbilor minorităţilor.

    14. În regiunile Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, linia poziţiilor militare de la data semnării va fi recunoscută drept linie de front de facto.

    A) Se vor stabili mişcările de trupe necesare pentru încetarea războiului şi pentru posibile „zone economice libere”, cu retragerea trupelor ruse.

    B) Rusia trebuie să îşi retragă trupele din părţile ocupate ale regiunilor Dnipropetrovsk, Nikolaev, Sumî şi Harkov pentru ca acordul să intre în vigoare.

    C) Forţe internaţionale vor fi desfăşurate de-a lungul liniei frontului pentru a monitoriza implementarea acordului.

    D) Părţile vor respecta Convenţiile de la Geneva din 1949 şi protocoalele lor adiţionale.

    15. Rusia şi Ucraina se angajează să nu folosească forţa pentru modificarea aranjamentelor teritoriale şi să rezolve disputele prin mijloace diplomatice.

    16. Rusia nu va împiedica utilizarea fluviului Nipru şi a Mării Negre de către Ucraina în scopuri comerciale. Un acord maritim separat va garanta libertatea navigaţiei, iar limba Kinburn va fi demilitarizată.

    17. Se va crea un comitet umanitar care va asigura:

    A) Schimb de prizonieri.

    B) Eliberarea tuturor civililor deţinuţi, inclusiv copii şi prizonieri politici.

    C) Măsuri pentru reducerea suferinţei victimelor conflictului.

    18. Ucraina va organiza alegeri prezidenţiale cât mai curând posibil după semnarea acordului.

    19. Acordul va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată de Consiliul Păcii, prezidat de preşedintele SUA, Donald Trump. Ucraina, Europa, NATO, Rusia şi SUA vor participa la acest proces. Încălcările vor duce la sancţiuni.

    20. Încetarea focului va intra în vigoare imediat ce toate părţile sunt de acord cu termenii acordului.

  • Nou record pentru aur în preajma sărbătorilor: Un singur gram a ajuns să coste aproape 145 de dolari

    Preţul aurului spot a depăşit pentru prima dată pragul de 4.500 de dolari pe uncie miercuri, iar alte metale nobile, inclusiv argintul şi platina, au atins de asemenea maxime istorice. O uncie este echivalentă cu 31,1 grame.

    Analiştii au pus creşterile de preţ pe seama cererii puternice pentru active de refugiu din partea investitorilor şi a pariurilor tot mai mari pe noi reduceri ale dobânzilor în SUA în anul următor.

    Noul maxim al preţului aurului spot, care a ajuns până la 4.511,93 dolari pe uncie miercuri, a venit după ce preţul contractelor futures pe aur a urcat marţi la 4.519,30 dolari pe uncie, stabilind un nou record, potrivit Bloomberg.

    Preţul spot al argintului a atins, de asemenea, un record istoric de 71,87 dolari pe uncie în timpul sesiunii de tranzacţionare de miercuri.

    Tot miercuri, preţul contractelor futures pe aur tranzacţionate la COMEX a crescut în continuare, ajungând la 4.515,50 dolari pe uncie.

    Potrivit Bloomberg, preţul aurului este în creştere cu peste 70% de la începutul anului, cea mai bună performanţă din 1979, în timp ce argintul a avut o evoluţie explozivă, cu un avans de aproximativ 150%, pe fondul orientării investitorilor către active reale, alimentată de temerile privind deprecierea monedelor şi creşterea accelerată a datoriilor.

  • Acţiunile UiPath cresc cu 7% în pre-market după includerea în indicele S&P MidCap 400

    Acţiunile UiPath (PATH), compania de automatizare fondată de români şi listată la Bursa de la New York, cresc cu aproximativ 7% în tranzacţiile pre-market de miercuri, într-o reacţie pozitivă a investitorilor la includerea companiei în indicele S&P MidCap 400. Mişcarea vine după o perioadă volatilă pentru titlurile UiPath şi într-un context mai larg de prudenţă pe sectorul tehnologic, scrie presa internaţională.

    UiPath a fost adăugată în S&P MidCap 400, un indice care urmăreşte evoluţia companiilor americane de talie medie, înlocuind Synovus Financial Corp. Includerea într-un astfel de indice are, de regulă, un efect mecanic asupra cererii pentru acţiuni, întrucât fondurile care replică structura indicelui sunt obligate să cumpere titlurile nou intrate.

    Creşterea din pre-market pare să fie determinată în principal de acest efect de fluxuri de capital, şi nu de o schimbare fundamentală a perspectivelor de business pe termen scurt. Istoric, includerea într-un indice major duce la o creştere temporară a lichidităţii şi a vizibilităţii în rândul investitorilor instituţionali, însă nu modifică automat profilul financiar al companiei.

    Pentru UiPath, intrarea în S&P MidCap 400 reflectă faptul că firma a atins o anumită masă critică în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră şi free float-ul, după ce în ultimii ani a trecut printr-un proces de ajustare dureros, specific multor companii de software listate în perioada de vârf a pieţei.

    În ultimele trimestre, UiPath a pus accent pe disciplină financiară, generare de cash şi eficientizarea operaţiunilor, inclusiv prin ajustări de costuri. Managementul a semnalat că fluxurile de numerar disponibile pot fi folosite pentru răscumpărări de acţiuni sau achiziţii punctuale, însă aceste elemente sunt privite de piaţă mai degrabă ca factori de sprijin, nu ca motoare principale de creştere.

    Pe termen scurt, investitorii vor urmări dacă avansul din pre-market se menţine şi în timpul şedinţei de tranzacţionare, dar şi volumul, un indicator relevant pentru a evalua impactul real al includerii în indice. Pe termen mediu, atenţia rămâne pe evoluţia veniturilor, adopţia noilor produse bazate pe AI şi capacitatea companiei de a demonstra o creştere sustenabilă într-un mediu macroeconomic încă incert.

  • După ce a lucrat peste 10 ani pentru alţii, un tânăr din România a decis să îşi deschidă propria afacere, care face milioane

    100 Tineri manageri de top. Bogdan Mariniuc, aSpace Coworking

    CEO / Co-Founder, aSpace Coworking

    35 de ani

    CIFRA DE AFACERI (2024): ~ 7,4 MIL. LEI

    Bogdan Mariniuc a pornit cu un spirit antreprenorial încă din şcoala primară, dar a ales să-şi formeze o bază solidă în consultanţă şi asset management înainte de a construi propriul business. După opt ani în Big 4 şi real estate, a fondat aSpace – un brand românesc de coworking şi birouri flexibile, care numără astăzi şase locaţii şi peste 350 de companii-client. Mizează pe calitate, echipă şi viziune pe termen lung. Următorul pas? Extindere naţională şi consolidarea unei comunităţi autentice de business.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Una dintre greşelile pe care le făceam frecvent era să evit confruntările directe cu oamenii care aveau un comportament nepotrivit sau care făceau lucruri greşite.

    Avem, ca români, o dificultate generală în a oferi feedback — şi o şi mai mare dificultate în a-l primi, mai ales când e negativ. Astăzi, încerc să fiu mai conştient de această teamă şi să aleg să le vorbesc direct oamenilor.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Să renunţ.

    Să nu mă ţin de cuvânt.

    Să las timpul să treacă fără rost.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Una dintre deciziile grele a venit în timpul pandemiei, când, pentru a salva businessul, a trebuit să fac anumite concesii şi să renunţ la unele lucruri.

    A fost un moment în care am pus în balanţă tot ce construisem până atunci şi am ales să iau decizii dificile, dar necesare.

    Fără acele alegeri, este foarte posibil ca astăzi aSpace să fi rămas doar o poveste — aşa cum s-a întâmplat, din păcate, cu alte iniţiative din acea perioadă dificilă pentru industria de serviced offices.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Să poţi spune „nu” oricând e nevoie.

    Să nu renunţi după ce ai spus „da”.

    Să fii un om de încredere.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?
    Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Îmi place să muncesc, să mă simt util şi să aduc valoare.

    Totuşi, viaţa personală (mai ales în ultimii ani) a devenit prioritară.

    Lucrez ca să trăiesc, nu trăiesc ca să lucrez.

    Cu două fetiţe încă mici (6 şi 7 ani) şi o soţie minunată, nu ai nevoie de mai mult ca să fii motivat, să cauţi echilibrul şi să petreci timp de calitate cu familia şi cu cei dragi.

    Ce faci când nu lucrezi?
    Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Sunt o persoană activă.

    Aşadar, la hobby-uri pot să am o listă: îmi place să călătoresc, să merg la sală, să mănânc sănătos, să fac sport (tenis, înot, fotbal), să merg cu motorul sau cu barca.

    Îmi place şi să învăţ lucruri noi, mai ales în zona de business şi investiţii, dar şi teologie, dezvoltare personală etc.

  • Vara 2025 a adus o schimbare vizibilă în felul în care românii îşi aleg vacanţele. Care sunt cele mai importante schimbări în comportamentul turistului român?

    Vara 2025 a adus o schimbare vizibilă în felul în care românii îşi aleg vacanţele: mai multe oraşe de plecare, destinaţii mai rafinate şi o planificare mai atentă. Turismul de masă începe să arate ca un business matur, în care confortul, experienţa şi siguranţa cântăresc mai mult decât preţul minim. Cel puţin asta reiese din datele tur operatorului cu origini ucrainene Join UP!, care şi-a dublat businessul din România într-un singur an.

    „Obiectivul strategic pentru sezonul de vară 2025 a fost extinderea geografiei zborurilor pentru destinaţiile cheie, astfel încât turiştii să poată pleca direct din oraşul lor de domiciliu şi să câştige confort”, explică Ana-Maria Roşca, director de produs şi operaţiuni, Join UP! România. În paralel, compania a urmărit introducerea de destinaţii noi, adresate turiştilor deja experimentaţi. Antalya, principala destinaţie de vară pentru români din perspectiva reprezentantei companiei, a fost operată în sezonul 2025 din 13 oraşe, faţă de 10 în vara precedentă. O extindere similară s-a produs şi în cazul Egiptului. Sharm el-Sheikh, destinaţia centrală din portofoliu, a fost oferită nu doar din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, ci şi din Suceava şi Oradea, în timp ce Hurghada a primit un nou punct de plecare, Iaşi, pe lângă Bucureşti, Cluj şi Suceava.

    Creşterea capacităţii operaţionale a avut un impact direct asupra modului de construcţie a pachetelor. „Mărirea capacităţii şi acoperirea mai multor oraşe de plecare au influenţat pozitiv obţinerea unor beneficii financiare vizibile în tariful final”, precizează Ana-Maria Roşca, subliniind relaţia directă dintre volum, eficienţă şi preţ. Pe lângă consolidarea rutelor consacrate, vara 2025 a adus şi diversificarea produsului. El Alamein a fost introdus pentru prima dată pe piaţa românească, fiind poziţionat ca o destinaţie de lux în Egipt, cu hoteluri predominant de cinci stele. „Zona este supranumită un «Emirat egiptean» sau «Maldivele Egiptului» datorită hotelurilor de lux şi plajelor cu nisip fin”, spune Ana-Maria Roşca. Diferenţa fundamentală vine, însă, din logistică şi experienţă: „Alexandria, piramidele şi alte obiective istorice sunt la 1–1,5 ore distanţă, spre deosebire de Hurghada, unde media este de 3–4 ore”. Introducerea acestei destinaţii reflectă faptul că România se numără printre pieţele cu cea mai mare pondere a hotelurilor de lux şi premium în totalul vânzărilor din cadrul grupului. „Turiştii români sunt foarte pretenţioşi şi solicită cele mai înalte standarde de calitate şi servicii”, explică reprezentanta Join UP!.

    Dincolo de Bucureşti, oraşele cu cel mai mare potenţial de creştere sunt Cluj, Oradea, Timişoara, Suceava şi Iaşi, urmate de Sibiu, Braşov şi Craiova. Decizia deschiderii unui punct fizic este luată în funcţie de vizibilitate, trafic şi proximitatea faţă de aeroport. Până la finalul acestui an, compania va finaliza cinci agenţii proprii, iar în 2026 focusul va fi pe o îmbinare între distribuţia online şi prezenţa fizică.

    După Egipt, segmentul exotic a început să se diversifice. Phu Quoc, insulă din Vietnam, a fost introdusă ca destinaţie charter cu escale tehnice, răspunzând nevoii de noutate în sezonul de iarnă. „Românii sunt pasionaţi de explorare şi excursii. Phu Quoc oferă natură, plaje cu nisip alb, parc naţional, cea mai lungă telecabină peste mare din lume şi o atmosferă diferită de Vietnamul continental”, explică Ana-Maria Roşca. După acest sezon, interesul pentru destinaţie este aşteptat să crească, inclusiv pentru 2026. În comportamentul turiştilor, reprezentanta tur operatorului cu origini ucrainene observă o schimbare faţă de anii anteriori. Alegerea nu mai este dictată exclusiv de cel mai mic tarif, ci de experienţa anterioară şi de încrederea în produs. Această tendinţă a fost amplificată de diversificarea ofertei şi de creşterea capacităţii operaţionale. „Vedem o creştere clară a încrederii turiştilor, care aleg pe baza experienţelor pozitive anterioare”, spune Ana-Maria Roşca. Totodată, România se remarcă printr-un comportament specific: una dintre cele mai ridicate rate de early booking dintre toate pieţele-sursă ale grupului.

    Pentru sezonul de vară 2026, vânzările realizate încă din lunile octombrie–noiembrie sunt de 2 până la 3,5 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, un semnal al unui business mai predictibil. La nivel intern, principalul indicator al unui sezon reuşit nu este un singur KPI. „Pentru noi, cel mai relevant este cumulul dintre creşterea numărului de turişti, creşterea numărului de curse operate şi reacţia pozitivă a pieţei”, explică Ana-Maria Roşca. Practic, volumul, capacitatea şi feedbackul merg în aceeaşi direcţie. Un alt pas strategic a fost intrarea directă în segmentul B2C, o zonă dominată tradiţional de jucători mari. Strategia nu a fost una de competiţie directă cu agenţiile partenere, ci de consolidare a brandului. „Obiectivul nu este să concurăm cu partenerii noştri B2B, ci să înţelegem mai bine nevoile clienţilor şi să adaptăm produsul astfel încât şi agenţiile partenere să beneficieze de expunerea brandului Join UP!”, precizează reprezentanta companiei. În ceea ce priveşte extinderea reţelei de agenţii fizice, aceasta  a venit, în principal, în centre comerciale. Aici, densitatea mare de agenţii a confirmat potenţialul ridicat al retailului de travel. Principala provocare rămâne găsirea spaţiilor potrivite, în contextul în care România are un număr limitat de malluri, iar multe locaţii sunt deja ocupate.

    Dincolo de Bucureşti, oraşele cu cel mai mare potenţial de creştere sunt Cluj, Oradea, Timişoara, Suceava şi Iaşi, urmate de Sibiu, Braşov şi Craiova. Decizia deschiderii unui punct fizic este luată în funcţie de vizibilitate, trafic şi proximitatea faţă de aeroport. Până la finalul acestui an, compania va finaliza cinci agenţii proprii, iar în 2026 focusul va fi pe o îmbinare între distribuţia online şi prezenţa fizică. Iar în contextul în care  unele agenţii s-au confruntat cu dificultăţi financiare, garanţiile au devenit un criteriu de orientare pentru clienţi şi agenţii partenere. Join UP! România a ajuns la o garanţie bancară de 400.000 de euro, nivel ajustat în funcţie de volumul de activitate. „Este o consecinţă firească a creşterii businessului şi un angajament faţă de stabilitatea pieţei”, explică Ana-Maria Roşca, amintind că legislaţia corelează direct nivelul garanţiei cu volumul de vânzări. La nivel de grup, o altă direcţie este verticalizarea. Deschiderea propriului DMC în Turcia oferă control complet asupra contractării, operaţiunilor şi gestionării crizelor. „Avantajele sunt clare: optimizarea costurilor, exclusivităţi mai mari şi o experienţă mai coerentă pentru turist”, spune Ana-Maria Roşca. Modelul va fi extins gradual şi în alte destinaţii, în funcţie de volume, iar pe termen lung grupul ia în calcul inclusiv dezvoltarea de hoteluri proprii.    

    Maldive

    Egipt

    Phu quoc

    Vietnam

    Zanzibar. Sursa foto: compania

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ana-Maria Roşca, director de produs şi operaţiuni, Join UP! România

    1. Aţi anunţat noi destinaţii pentru vara viitoare — Care este logica din spatele acestor alegeri?

    Urmând strategia noastră de a le oferi turiştilor un produs competitiv şi convenabil, vom continua să creştem numărul oraşelor de plecare pentru cele mai populare destinaţii de vară: Hurghada şi Sharm el-Sheikh în Egipt, Heraklion în Creta, Grecia, Larnaca în Cipru şi Monastir în Tunisia. Prezentarea de destinaţii noi face parte din această strategie. Grecia se află în top 3 cele mai populare destinaţii de vară pentru turiştii români, alături de Antalya şi Hurghada. Acesta este principalul motiv pentru care oferim câteva dintre insulele Greciei, pe lângă Heraklion, Creta, pentru a extinde selecţia de destinaţii şi hoteluri disponibile pentru clienţii noştri. El Alamein este încă o destinaţie nouă pe care o oferim acum pentru sezonul de vară 2026. Vom continua operarea din Bucureşti pentru al doilea an consecutiv şi am introdus deja această „perlă” şi pentru clienţii din Cluj şi Timişoara. Apropo, în această iarnă am lansat şi câteva destinaţii noi, precum şi noi oraşe de plecare: Emiratele Arabe Unite, Maldive, Zanzibar din Bucureşti şi Iaşi. Flydubai a deschis zborurile din Iaşi anul acesta, iar noi am susţinut acest trend.

    2. Care este cea mai mare oportunitate în piaţa românească de travel în următorii doi ani?

    Posibilitatea de a introduce destinaţii necunoscute, cu un potenţial turistic ridicat, prin care turiştii români pot descoperi experienţe autentice şi interesante. Din perspectiva produsului, este vorba despre aducerea de noi destinaţii pe piaţă. Nu putem preciza încă care vor fi acestea, deoarece lucrăm în continuare la identificarea lor. O altă oportunitate constă în oferirea de excursii unice, create la comandă, aşa cum oferim în prezent în Egipt prin programul Box of Impressions. Din perspectiva distribuţiei, estimăm că vânzările online vor creşte. Ne referim însă la vânzarea complet online – fără contact cu consultanţi: căutare online, recomandări AI pentru călătorie, hotel etc., plata online şi preluarea documentelor de călătorie.

    3. Care rămâne, în continuare, cel mai mare risc?

    Cel mai mare risc este dat de mediul economic volatil.

    4. Cum se schimbă turistul român? Ce vrea acum şi nu voia acum trei ani?

    Turiştii români îşi îndreaptă atenţia către servicii de calitate, simţind nevoia de experienţe autentice şi interesante. Am observat o tendinţă conform căreia orice destinaţie nouă înregistrează iniţial o creştere, urmată de o încetinire a vânzărilor. De exemplu, în această vară am observat o creştere a cererii pentru Egipt, iar acum urmărim un interes mai ridicat pentru Tunisia, după 2–3 ani de cerere scăzută. Principala cauză este reprezentată de preţurile ridicate din Antalya, ceea ce determină clienţii să caute alternative. De asemenea, Cipru înregistrează o creştere a cererii. Putem evidenţia şi un trend pe care Join UP! îl creează pe fiecare piaţă unde operează: Sharm el-Sheikh. Istoric, Join UP! a fost foarte puternic în Sharm în ceea ce priveşte produsul. Cu câţiva ani înainte de Covid-19, Join UP! a operat către Sharm peste 1 milion de pasageri din Ucraina, fiind o destinaţie disponibilă pe tot parcursul anului. Astfel, când intrăm pe o piaţă nouă, prezentăm Sharm el-Sheikh ca destinaţie emblematică. Acum, după trei ani de operaţiuni în ţările baltice, Polonia şi România, Sharm a devenit una dintre top 3–4 cele mai populare destinaţii cu Join UP!, unde suntem lideri. Principalele motive sunt: Sharm este puţin mai accesibil decât Hurghada, are hoteluri moderne şi recent construite, infrastructură şi drumuri renovate şi, nu în ultimul rând, Marea Coralilor este foarte spectaculoasă.

    5. Aţi deschis reprezentanţe şi chartere din tot mai multe oraşe din România. Ce v-a arătat această strategie despre potenţialul regional?

    Strategia de extindere în regiune a redus presiunea de pe Bucureşti, unde piaţa este matură, şi ne-a demonstrat că putem lansa destinaţii deja consacrate şi din alte zone ale ţării. Ideea principală din spatele extinderii operării pe aeroporturile regionale este de a le oferi turiştilor un produs cât mai convenabil, din momentul achiziţiei până la întoarcerea în România. Operând zboruri din regiuni, le oferim turiştilor un nivel mai mare de confort, permiţându-le să plece din oraşul lor de domiciliu, fără a pierde 2–4 ore pentru a ajunge la unul dintre cele patru aeroporturi mari ale ţării. Prin dezvoltarea propriilor agenţii, devenim şi mai apropiaţi de clienţi, oferindu-le posibilitatea de a ne vizita şi de a-şi rezerva cu uşurinţă vacanţa dorită. 

  • Spania se luptă cu efectele pestei porcine şi îşi protejează industria alimentară promovând produsele tradiţionale din carne de porc

    ​O campanie media, atât la televiziune, cât şi în presa scrisă, promovează consumul de carne de porc în Catalonia, principala regiune producătoare de porci din Spania, pentru a-i asigura pe consumatori că această carne rămâne sigură – în ciuda reapariţiei pestei porcine africane (PPA) după trei decenii de la eradicare, scrie Euractiv.

    Spania a detectat virusul mortal la un porc mistreţ în apropierea Barcelonei la sfârşitul lunii noiembrie, acesta fiind primul caz înregistrat din 1994. Deşi nicio fermă comercială nu a fost infectată, revenirea virusului are implicaţii majore pentru sector. Spania este cel mai mare producător de carne de porc din UE şi unul dintre principalii exportatori din lume.

    De la începutul săptămânii, reclamele de televiziune şi afişele stradale prezintă preparate tradiţionale catalane de Crăciun din carne de porc, inclusiv canelons şi sopa de galets amb pilota – o supă festivă de paste servită cu chiftele de porc – alături de imagini cu mezeluri spaniole. Ministerul regional al Agriculturii din Catalonia a declarat că această campanie are scopul de a încuraja consumul de produse locale, „mai ales într-o perioadă de criză”.

    Eforturile autorităţilor de a proteja sectorul de daunele aduse reputaţiei vin în contextul în care sursa focarului rămâne un mister. Oficialii regionali au finalizat un audit al unui laborator de cercetare din apropierea zonei afectate – iniţial suspectat ca o posibilă origine – dar nu au stabilit cum a ajuns PPA în Spania.

    Ministrul agriculturii din Catalonia, „scar Ordeig, a declarat presei spaniole că descoperirile preliminare nu arată „nicio dovadă că virusul ar fi putut părăsi laboratorul”, deşi raportul a identificat modalităţi posibile de consolidare a securităţii în unitate. El a subliniat că concluziile nu sunt definitive.

    Potrivit lui Ordeig, un răspuns final va depinde de secvenţierea completă a ADN-ului, comparând virusul găsit la mistreţul sălbatic cu toate tulpinile deţinute în laborator. Dacă secvenţele nu se potrivesc, ipoteza laboratorului ar fi exclusă. Rezultatele sunt încă în curs de procesare.

    Apropierea focarului – la doar câteva sute de metri de perimetrul laboratorului – şi asemănările dintre tulpina detectată şi materialul utilizat în lucrările experimentale au determinat ministerul agriculturii din Spania să evoce posibilitatea unei scurgeri de laborator la începutul lunii decembrie.

    Anterior, autorităţile au examinat posibilitatea transmiterii prin risipă alimentară. Resturi de carne contaminate dintr-o altă ţară a UE – aşa-numita „teorie a sandwich-ului” – ar fi putut fi consumate de mistreţul sălbatic.

    Pe lângă protejarea consumului intern în perioada Crăciunului, autorităţile spaniole acordă prioritate protejării exporturilor de carne de porc ale ţării, în valoare de 8 miliarde de euro pe an, prin regionalizare recunoscută de UE. Acest sistem permite transporturile din regiuni fără PPA, restricţionând în acelaşi timp produsele din zona afectată din Catalonia.

    Măsurile vin în contextul în care crescătorii de porci se confruntă cu presiunea cauzată de tarifele nou impuse de China, cea mai importantă piaţă de export a Spaniei. Ministrul Ordeig a declarat că discuţiile cu partenerii comerciali progresează, 78% dintre ţările importatoare acceptând deja abordarea regională a Spaniei.

  • Un cunoscut retailer din România îşi închide toate cele 17 magazine în prag de sărbători. Compania a anunţat lichidări de stoc şi urmează să finalizeze procesul de închidere până pe 31 decembrie, fără un anunţ oficial

    English Home ar urma să îşi închidă toate magazinele din România, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de BUSINESS Magazin şi confirmate de angajaţi din reţea, care indică lichidări de stoc accelerate în mai multe locaţii din Bucureşti şi din ţară.

    Potrivit surselor citate, magazinele English Home au început reduceri semnificative, specifice proceselor de lichidare totală, iar personalul din unităţi le-ar fi transmis clienţilor că retailerul se pregăteşte să iasă complet de pe piaţa locală, din cauza costurilor de operare. Până la acest moment, compania nu a publicat un anunţ oficial privind retragerea din România.

    English Home este un brand internaţional de decoraţiuni şi articole pentru casă, fondat în Turcia, prezent în România printr-o reţea de magazine operate în centre comerciale mari. Potrivit informaţiilor de pe site-ul retailerului, numărul magazinelor existente în România ar fi ajuns la 17.  În ultimii ani, sectorul de home & deco a fost puternic afectat de scăderea consumului discreţionar, de creşterea chiriilor în malluri şi de presiunea costurilor logistice.

    Conform celor mai recente date publice disponibile pe mfinante.ro, compania care operează reţeaua English Home în România a raportat o cifră de afaceri de 75,1 mil. lei, venituri totale de 76 mil. lei şi cheltuieli totale de 87,2 mil. lei în 2023, încheind anul cu o pierdere de 11,2 mil. lei, în condiţiile unui număr mediu de 165 angajaţi.

    Potrivit angajaţilor cu care BUSINESS Magazin a discutat, ei ar fi fost anunţaţi printr-un e-mail în legătură cu decizia de închidere a magazinelor şi ar urma să primească un salariu compensatoriu, calculat în funcţie de numărul de ore lucrate (acesta fiind diferit pentru diverse categorii de angajaţi). 

    BUSINESS Magazin a transmis o solicitare companiei pentru motivarea deciziei şi aşteptăm în acest moment un răspuns. Încercând să contactăm telefonic compania, nu am primit niciun răspuns la toate numerele de telefon alocate în Google magazinelor English Home din ţară.